Bogdan Angheluta

Se pare ca un nou capitol din aventurile guvernului Boc s-a incheiat. PSD si-a batut cuiele si a reusit sa gaseasca un nou ministru pentru Interne. Poate ca expresia "a reusit sa gaseasca" nu e cea mai fericita, din moment ce noul ministru e de fapt fostul vice-premier. Si din nou, sintagma "fostul vice-premier" nu e cea mai fericita, pentru ca domnul Dan Nica ramane si vicele lui Boc. Cumul de functii asadar, insa nu e mare problema pentru ca postul de vice nu presupune mai nimic.

Sa o luam de la capat. Prima persoana care a ocupat portofoliul de la Interne a fost Gabriel Oprea, ales la mustata in consiliul PSD. Gabriel Oprea s-a decis sa aiba initiativa (mare greseala) si chiar sa ocupe niste functii fara acordul partidului (si mai mare greseala). Asa ca Virgil Ardelean a ajuns sa fie un fel de streang pentru domnul Oprea, care, dupa ce s-a spanzurat din ministerul de Interne, s-a spanzurat si din PSD Ilfov. O ultima dovada a barbatiei a fost demisia din PSD, pe care o vom numi aici sinucidere.

Dupa plecarea grabita a domnului Oprea, Geoana si Vanghelie s-au pus pe intalniri de taina. Dupa o serie intensa de idei scurse repede prin mintea celor doi, Liviu Dragnea primeste vestea (surprinzatoare, fiind singurul apt pentru post) ca va fi noul ministru de Interne. Nu prea incantat, Dragnea le face totusi pe plac celor din conducere si o ia de la capat. Alte numiri, alte strategii.

Din pacate pentru domnul Dragnea, care ar fi fost cu siguranta unul dintre ministrii buni ai cabinetului Boc, Vanghelie s-a apucat iar sa-si indrume preferatii catre functiile de secretari de stat si catre conducerea de la 2 si-un sfert. Nu se stie daca pe Dragnea l-au enervat mai mult propunerile social-democratilor sau faptul ca Boc nicioadata nu stia nimic de ele, insa seful de la Teleorman s-a decis o rupa la fuga de la Palatul Victoria. Inca o demisie, si mai de onoare decat prima.

Nu-i nimic, PSD are membri destui. Sigur gasesc ei pe cineva sa rupa gura targului. Zis si facut. Iar intalniri peste intalniri, negocieri peste negocieri. Rezultatul? Dan Nica.

Nica este un personaj care imi este sincer simpatic si care imi pare competent in anumite momente. Celelalte etichete pe care le poarta? In alta discutie.

Iata cum, intr-o luna si jumatate, MAI ajunge sa fie un fel de minge de ping-pong intre social-democrati. Surpriza mea, insa, consta in faptul ca cei de la PDL nu au o reactie ceva mai inchegata. Oricum ar fi, ii uram succes dlui Nica si ii uram ca mandatul dansului sa dureze cat mai mult. Macar pana de martisor.

..la vremurile cele vechi si cele bune. Am vazut acum cateva zile la televizor o stire care m-a bulversat de-a dreptul. Se face ca autoritatile vor sa discute cu segmentul muncii pentru a coordona, intr-o oarecare masura, cerintele pietei cu numarul de absolventi de studii superioare. Bai baieti, asta nu suna a plan de-ala ceausist? Ce e cu voi? Maine-poimaine auzim ca si toti cei care termina o facultate o sa aiba un loc de munca si-o paine de mancat. Ei, aici treburile nu mai stau asa de simplu. Sa zicem ca le gasim alora de la stat, dar ce ne facem cu toti copii astia loviti de lene care fac o facultate de-aia la care te duci de trei ori si a treia oara iti iei diploma.. cu ei ce ne facem?

Spre urmare, iata ca spiritul egalitatii de sanse si a egalitatii in prostie ne bantuie si acum. Ce sa-i faci, intr-o societate in care sistemul de invatamant a ajuns un fel de scoala profesionala la care inveti sa dai tunuri si tepe, era de asteptat ca o mare parte a elitei noastre sa ramana fara locuri de munca. Nu ca pentru cei care se pricep n-ar exista locuri de munca, dar cand te lovesti de sute si mii de pseudo-intelectuali incepi sa-ti pui reale probleme daca sa mai dai banii pe un salariat de mana a cincea.

Sa speram totusi ca acele vremuri au trecut si ca ideile mai mult decat stupide ale celor care ne conduc isi vor gasi locul intr-un biblioraft etichetat mare si la vedere: "idei tampite, ca altele n-avem".